|
2. PIERDEREA DISCIPLINEI (ECONOMICE) Cresterea neasteptata a indicilor bursieri indica, pentru economistii profesionisti, faptul ca aceasta sporeste riscul inflatiei, schimband astfel dinamica financiara a pietei si duce la unele forme de manipulare tehnica care ar ameninta siguranta investitiilor lor. Aici intervine pe piata Bordul Rezervelor Federale (sau Banca Nationala, in cazul Romaniei), care intareste creditul pentru a opri economia de la o infierbantare excesiva. Astfel stirile 'arzatoare' legate de cresterea economica sunt 'domolite' de expertii casei Albe (guvernatorul BNR), care cheama la prudenta si ne asigura ca nimeni nu trebuie sa se teama (respectiv de cresterea inflatiei). Astfel de 'exercitii financiare' indica spre ceea ce se cunoaste sub denumirea de a. Frica de esec. Teama lor este reprezentata de dezvoltarea unui model al manipularii necontrolate a pietei care ar putea ameninta sau chiar distruge siguranta intregii lumi in doar cateva zeci de minute. Daca ne gandim ca aceste observatii au fost facute in 1994, marea criza financiara si de sistem din ultimii 3 ani a venit ca implinire a unei profetii 'economice' facuta de un istoric si teolog crestin. Dupa cum am vazut insa, nu este vorba de probleme economice in esenta, ci de aspecte spirituale si morale de fond. Lipsa sigurantei economice determina pe multi investitori seriosi sa caute din nou disperata securitate a terenurilor si a aurului, iar acest semn este unul sigur al nesigurantei. Atat Statele Unite cat si Comunitatea Europeana au trecut prin cea mai rea recesiune din anii '30 incoace, nici imobiliarele si nici aurul nemaioferind nici un fel de siguranta; culmea ironiei, ceea ce parea sigur, chiar acest domeniu a declansat criza fara precedent si anume imobiliarele... Teama si lipsa de siguranta ii cuprinde chiar pe economistii de varf ai lumii, in special teama ca sistemul va colapsa. In lumina razboaielor, dezastrelor naturale, si a crizelor de tot felul, increderea in propriile proiecte pentru viitor cu greu mai poate parea realista. Spectrul intunericului nu va disparea... Am analizat acest prim aspect mai in detaliu, pentru a ilustra nesiguranta omului modern in chiar propriile modele care pareau atat de sigure si prospere alta data...
Alte aspecte ale pierderii disciplinei economice cuprind: b. Economia Condamnarii (a Judecatii de Apoi). Criza de proportii globale din care economiile nationale se zbat sa iasa, a fost 'prezisa' de economisti si sociologi cum au fost Dale Davidson si Lord William Rees-Mogg, care au prezis o criza economica mult mai severa decat cea a anilor '30, si asta in urma cu peste 17 ani, in urma unei atente analize a tendintelor si mecanismelor economice ale economiei USA, indicand ca un colaps al economiei americane va atrage dupa sine toate celelalte economii, cu implicatii care nu pot fi decat sumbre, in cel mai bun caz..., fapt confirmat de ceea ce a urmat incepand cu criza imobiliarelor si apoi a sistemului bancar din USA din 2007. c. O Perioada de Ajustare Istoric, conditia economiei americane din anii '93 reprezenta paralela perioadei care a condus la Marea Criza din anii '30. Modelele istoriei, incepand de la Egiptul antic si pana astazi, ne arata precis spre ce ne indreptam. De exemplu, Caderea Zidului Berlinului si dislocarea Europei Rasaritene au venit in urma unui ciclu predictibil, spun Davidson si Rees-Mogg, exact la 50 de ani de la inceputul celui de al 2-lea Razboi Mondial. Ciclul de 500 de ani insa este si mai relevant: apogeul economiei Romei a ajuns in timpul lui Cezar Augustus, in timpul vietii si lucrarii Mantuitorului; 500 ani mai tarziu, intregul Imperiu a colapsat. In anul 1000, noua Europa consolidata iesea din Evul Mediu Intunecat: dupa 500 ani a urmat Renasterea si Epoca Moderna. Acum, la 500 ani dupa Renastere, ne confruntam cu un alt ciclu; va fi unul de consolidare sau de colaps? Foarte probabil va conduce la o noua dezordine mondiala...
d. Supraincordarea Imperiala
Cartea lui Paul Kennedy, Ridicarea si Caderea Marilor Puteri, publicata in 1986, este una care abordeaza cel mai bine aceste aspecte. Bazat pe o teorie economica, studiul arata ca America este pe marginea prapastiei, nemaiputand detine suprematia in lume si neavand resurse sa o sustina. Ipoteza 'sumei zero' arata ca in lume exista doar atata bogatie, si ca prin aroganta si imperialism America detine un fals avantaj, care nu mai poate rezista in picioare.
e. Schimbarea Ordinii Mondiale
Lumea Veche nu cunoastea creditul si datoria in sensul in care sunt stiute astazi, motiv pentru care ideea unei datorii la scara mare era de neimaginat; plata se facea cash. Astfel, variatiile pietei nu puteau fi afectate major de figuri, rapoarte sau indici falsi, bazati pe increderea consumatorului. Doar in secolul 20 a aparut ideea de bunastare ca instrument guvernamental. Nevoiasii au fost lasati in grija bisericilor si a organizatiilor de caritate si filantropice. Guvernul insa, niciodata nu era indatorat populatiei, lucrand cu capital generat din tarife, taxe vamale, impozite si tot felul de alte taxe ale populatiei catre stat. TVA-ul a aparut doar in a doua jumatate a secolului 20, si asta nu trebuie uitat. Primul Razboi Mondial a creat premizele confiscarii bogatiei de catre guvern, al 2-lea a facut din ea o lege, apoi programele sociale ale guvernului au devenit calea prin care bogatia se scurge de la indivizi spre guvern... Rezultatul a fost un socialism de stat. A rezultat un nou model economic, cristalizat prin formarea Bancii Mondiale si a FMI, care au re-definit complet datoria, creditul si cheltuielile guvernamentale si au reprezentat inceputul Noii Ordini Internationale.
f. Puterea pentru a Distruge
John Marshall, la inceputurile natiunii americane, a spus ca, “puterea de a impune taxe este puterea de a distruge.” Principiul taxelor nelimitate si al controlului finantelor de catre stat i-a determinat pe vrajitorii financiari ai Europei sa conceapa o Banca Nationala, care a dus la nasterea 'bancherilor monopolisti,' care aveau un scop indoit: sa controleze toata bogatia anterioara (inimaginabila) pe de o parte, si sa influenteze politicile economice si politice ale intregii lumi.
g. Schimbarea Regulilor
Treptat, dupa mai multe incercari nereusite, s-au schimbat regulile prin cel de al 16-lea Amendament la Constitutia SUA, care legaliza astfel impozitul pe venit, in 1913, cu restrictii insa la pana la 1% din populatie si sa nu depaseasca 7% din venit pentru cei cu venituri mari. S-a ajuns insa la 77% in cativa ani, si chiar la 97% in cateva perioade! A coborat apoi la rata curenta de 35% in timpul administratiei Clinton. Aceasta va duce inevitabil ca ceea ce urmeaza si anume,
h. Colapsul Apropiat
Toate aceste lectii la obiect din istorie, ne spun ca drepturile personale au fost co-optate de asa numitii experti. Guvernul a creat criza datoriilor, iar nivelul primejdios al insolvabilitatii poate distruge natiunea in viitorul foarte apropiat. Prezenta criza a bugetarilor este chiar o evidenta a sumelor uriase inghitite de aceasta 'gaura neagra' destinata sa asigure bunastarea si siguranta...
Lipsa disciplinei economice distruge atat natiunea cat si indivizii.Toate lectiile istoriei confirma acest adevar incomod sistemului de piata prezent, si este cert ca astazi natiunea se afla in cel mai mare risc financiar. Societatea moderna de consum si care incurajeaza la nesfarsit consumul, uita ca si acesta are o limita de care nu se poate trece; iar frizarea limitei inseamna colaps. Urmatorul colaps insa, va fi cel din urma, pentru ca va fi total si fatal...
Ceea ce ar putea schimba status-ul prezent, vulnerabil si periculos de moarte, este doar rugaciunea, implicarea in actiuni cetatenesti de grup si o abordare serioasa a acestor aspecte nu doar economice, ci si spirituale (si de fapt spiritualul determina economicul, intai apare declinul spiritual si acesta conduce la anarhie sociala si economica). Cea mai buna aparare este ofensiva pozitiva, si ACUM este timpul cel mai bun de luat atitudine!
Si un cuvant de incheiere al apostolului Petru: Deci, fiindca toate aceste lucruri au sa se strice, ca fel de oameni ar trebui sa fiti voi, printr- o purtare sfanta si evlavioasa, asteptand si grabind venirea zilei lui Dumnezeu, in care cerurile aprinse vor pieri si trupurile ceresti se vor topi de caldura focului? Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamant nou, in care va locui dreptatea. De aceea, prea iubitilor, fiindca asteptati aceste lucruri, siliti-va sa fiti gasiti inaintea Lui, fara prihana, fara vina si in pace (2 Pet. 3:11-14).
|